Romani?!
Ca intotdeauna cand suntem prin tari straine, trebe sa facem o oprire la magazinul cu suveniruri pentru colectia prietenilor si a noastra de nisip, scoici, sticlute, ceainice de pe unde am fost. Si tot efortul pentru ca nu pot sa traiesc daca nu am ceva mic-mic acasa de p-unde am fost.
Am vazut un artizanat – sa zicem – asa ca am intrat si am luat niste chestii cu magnet si un fel de matroska. Vanzatoarea stia engleza, asa ca procesul de cumparare a mers simplu, fara prea multa mima. Desigur ca noi doi vorbim romana intre noi, totdeauna (foarte rar, germana, in scop educativ 
). In timp ce ea impacheta cumparaturile, se uita la noi si ne intreaba “France?”, noi natural: “Nooo, Romania!” si ce a urmat e o mutra ce cu greu ti se poate sterge din minte: “Adica voi sunteti romani? Ihhh! Pai cum, pareti chiar ok?! Sunteti bine imbracati…” Nu stiu daca era mai mult surprinsa sau mai mult dezgustata, parea sa fie amandoua, in doza maxima.
E adevarat ca nu prea sunt romani p-aici. De cand suntem aici, n-am auzit pe nimeni sa vorbeasca romana, doar o singura data am vazut o masina de Iasi in fata la hotel. Dar pana sa ma imprietensc cu ei 
au plecat! Dar totusi, mutra aia… hmm, oare de unde vine???
July 7th, 2008 at 9:34 am
Buna intrebare … la asa o reactie chiar nu m-am asteptat. Dar eu deja am uitat mutra ei, nu are rost sa mai imi pierd timpu sa ma enervez despre asa ceva.